Tulburările de eliminare ale abomasului




Refluxul abomasal apare în momentul când fluidul abomasal în loc să treacă prin pilor spre intestinul subţire, urmează o rută retrogradă spre foios,  reţea şi rumen.
Cauzele refluxului abomasal sunt: deplasarea stângă a abomasului; dilataţia cu deplasarea spre dreapta a abomasului, indigestia vagală, peritonite, compresiunea abomasului înaintea fătării, toxiemie, invaginaţii ş.a.
În urma refluxului, clorul ruminal va creşte de la 10-25 mmol/L la 80 - 100 mmol/L (333)  scăzând astfel capacitatea de tamponare la nivel ruminal. Drept consecinţă apare o hipocloremie şi hipopotasemiei cu instalarea alcalozei metabolice.
Clinic, alături de simptomatologia bolii cauzale, apar semnele secundare alcalozei metabolice: slăbiciune – atonie musculară şi acidurie paradoxală.
Tratamentul constă din eliminarea excesului de lichid ruminal şi reechilibrare electrolitică şi chiar administrarea de ser fiziologic intravenos (sol. hipertone de 1,8%).
Refluxul duodeno-abomasal poate apare în mod fiziologic, dar cantitatea de lichid creşte semnificativ în modificările topografice ale abomasului.
Defecte de eliminare abomaso-duodenală la ovine se manifestă prin: anorexie, slăbire, distensie abdominală în grad variabil,  creşterea concentraţiei  clorului ruminal şi dilataţia abomasului. La necropsie nu se găsesc semne care să explice aceste tulburări de motilitate  abomaso-duodenală.

Tratamentul.  Se consideră că administrarea a 280 gr. de bicarbonat de sodiu poate remedia pH-ul ruminal către valori neutre (333).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu