Neoplasmele
esofagului sunt rare, Ridgway R.L. şi. Suter PF., 1979 (218) menţionând o
incidenţă de 0,5% din numărul total de
cazuri de cancer la câine şi pisică.
Neoplaziile pot
fi primare (esofagiene, periesofagiene)
sau metastatice (cu origine tiroidiană, gastrică sau pulmonară). Jergens
A.E., 2005 menţionează faptul că fibrosarcomul şi osteosarcomul sunt cele mai
frecvente tumori maligne diagnosticate la acest nivel, evoluând frecvent în
asociere cu Spirocerca lupi. La pisică, acelaşi autor menţionează carcinomul
celular scuamos ca tumoare primară diagnosticată mai frecvent (137, 173).
Clinic,
animalele (de vârstă medie şi avansată)
prezintă o stenozare progresivă a lumenului esofagian, simptomatologia
contând din: regurgitaţie cronică, disfagie, eructaţie şi ptialism. Semne
asociate care denotă metastazări sistemice sunt: anorexie, slăbire avansată
şi stare depresivă.
Diagnosticul se
suspicionează pe baza tabloului clinic şi se confirmă radiologic – prezenţa
masei tumorale la nivelul esofagului. În cazul tumorilor intraluminale,
endoscopia permite stabilirea diagnosticului. Totodată endoscopia permite
recoltarea de probe pentru examenul histologic.
Tratamentul este
simptomatic, deoarece animalele sunt diagnosticate cel mai adesea într-o fază
tardivă (caşecsie, anorexie): chemoterapie, tratament chirurgical, tratament de
susţinere.
Bolile esofagului
Bolile esofagului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu