1.6. Sialolitiaza

Constă din apariţia de depozite minerale la nivelul canalelor glandelor salivare. Aceste formaţiuni sunt alcătuite în principal din carbonat de magneziu, carbonat de calciu, şi/sau fosfat de calciu.  Afecţiunea este rar diagnosticată, observându-se mai ales la nivelul canalului glandei parotide.
Cauzele sunt necunoscute, fiind considerate ca fiind urmare unei inflamaţii la acest nivel.  Litiaza salivară poate fi şi consecinţa precipitării fibrinei şi mucinei în cazul chiştilor salivari.
Clinic se constată tumefacţia glandei parotide afectate la palpaţia zonei apărând durerea.
Diagnosticul se bazează pe palparea  canalului Stenon şi se confirmă prin examenul radiologic.
Diagnosticul diferenţial se face faţă de sialoadenite, de neoplaziile glandei salivare sau de prezenţa corpilor străini în canalul salivar.

Tratamentul este chirurgical prin incizarea canalului la nivelul molarului 3 maxilar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu